Asigurarea PAD a locuinței în 2026: ce riști fără poliță

1,9 milioane de locuințe asigurate PAD, dintr-un fond locativ de 9,6 milioane. Una din cinci. Restul de patru proprietari din cinci încalcă, chiar acum, o obligație legală în vigoare de peste 15 ani — și mulți dintre ei habar n-au, pentru că nimeni nu le-a bătut niciodată la ușă pentru asta.

Polița PAD nu e o recomandare de bun-simț, cum e asigurarea facultativă a locuinței. E o obligație impusă prin lege oricărui proprietar de locuință înregistrată fiscal în România, indiferent dacă stă în ea, o închiriază sau o folosește doar vara. Lipsa ei înseamnă contravenție — deci amendă — și, mult mai grav, zero despăgubire de la stat dacă vine un cutremur sau o inundație.

Ce este PAD și cine e obligat să o aibă

PAD vine de la „poliță de asigurare a locuinței împotriva dezastrelor naturale”. E reglementată prin Legea nr. 260/2008, republicată, și emisă exclusiv de PAID România — un pool format din societăți de asigurare private, autorizat de ASF. Nu poți cumpăra o poliță PAD de la orice asigurător: doar de la PAID sau prin intermediul companiilor membre ale pool-ului.

Obligația, prevăzută la art. 3 din lege, se aplică oricărei persoane fizice sau juridice care deține o construcție cu destinație de locuință — casă sau apartament — înregistrată în evidențele organelor fiscale, indiferent dacă e situată în mediul urban sau rural. Nu contează dacă locuiești acolo permanent, dacă e casă de vacanță sau dacă o închiriezi. Contează un singur lucru: că figurează pe numele tău în evidența fiscală.

Legea nu face nicio excepție pentru locuințele mici, vechi sau cu valoare redusă. Un apartament de 30 mp la bloc și o vilă de 300 mp au aceeași obligație legală — diferă doar suma pe care o vor primi în caz de daună, în funcție de materialul din care sunt construite.

Ce acoperă și, mai important, ce NU acoperă

Aici se strică cele mai multe iluzii. PAD nu e o asigurare de locuință „la pachet”. Acoperă strict trei riscuri, numite explicit în lege: cutremur, alunecare de teren și inundație provocată de fenomene naturale.

Practic: dacă locuința ta arde sau e spartă, PAID nu îți plătește niciun leu. Legea a fost gândită strict ca plasă de siguranță împotriva celor trei catastrofe naturale majore pentru România — nu ca o asigurare completă de proprietate.

Locuință tip A sau tip B — de ce contează

Suma pe care o poți primi de la PAID nu e negociabilă și nu depinde de valoarea reală de piață a locuinței. Depinde exclusiv de materialul din care e construită, în două categorii fixe prin lege.

Marea majoritate a apartamentelor de bloc și a caselor construite după 1990 intră la tip A. Tip B rămâne, în practică, apanajul locuințelor tradiționale de la sat, ridicate din chirpici sau pământ bătut — cele mai vulnerabile structural, dar cu despăgubire înjumătățită față de tip A. E o inversare de logică pe care legea nu o rezolvă: exact locuințele cu cel mai mare risc de prăbușire la cutremur primesc cea mai mică sumă asigurată.

Cât costă în 2026 și de ce prețul e discutabil momentan

Aici trebuie să fiu direct cu tine: sursele publice disponibile la momentul redactării nu sunt unanime asupra primei exacte în vigoare chiar acum, și nu am reușit să confirm dintr-un document oficial republicat, cu dată certă de intrare în vigoare, care variantă se aplică exact în această lună.

Recomandarea practică: înainte să cumperi sau reînnoiești o poliță PAD, cere prețul exact direct de la PAID România sau de la orice asigurător membru al pool-ului — nu te baza pe cifra dintr-un articol, inclusiv acesta. Diferența, oricum ar fi, e minoră: între 10 și 26 euro pe an, mult sub costul unei asigurări facultative complete.

De ce a fost propusă majorarea, în primul rând? Argumentul invocat oficial în discuțiile parlamentare a fost inflația acumulată: prima fixă din 2008 nu a mai fost recalculată aproape 15 ani, timp în care costurile de reconstrucție și rezervele pe care PAID trebuie să le constituie au crescut constant. Din perspectiva unui proprietar, contează mai puțin motivul și mai mult efectul practic — chiar și la valoarea cea mai mare discutată, 130 de lei pe an înseamnă sub 11 lei pe lună, mai puțin decât costă majoritatea abonamentelor de streaming sau telefonie. Raportul cost-beneficiu rămâne net favorabil proprietarului, indiferent care variantă de preț se dovedește, la verificare, a fi cea aplicabilă azi.

Ce amendă riști și cine te poate controla

Lipsa poliței PAD e contravenție. Amenda prevăzută de lege este cuprinsă între 100 și 500 de lei. Nu pare mult — și tocmai de-aia mulți proprietari o ignoră. Dar mecanismul de sancționare are o particularitate pe care puțini o cunosc.

1. Constatarea contravenției revine, în prezent, în principal primăriilor, prin poliția locală.
2. Amenda se poate aplica repetat — nu o singură dată — pentru fiecare perioadă în care locuința a rămas neasigurată, ceea ce înseamnă că o restanță de mai mulți ani se poate transforma în mai multe procese-verbale, nu unul singur.
3. 40% din valoarea amenzilor colectate merge la bugetul de stat, 60% la bugetul local al unității administrativ-teritoriale unde locuiește contravenientul — un detaliu care explică de ce unele primării au devenit, în ultimii ani, mai active în verificări.
4. Discuții legislative recente vizează implicarea directă a poliției și a pompierilor în verificări la domiciliu, pe lângă poliția locală — o schimbare care, dacă se confirmă și intră în vigoare, ar crește semnificativ rata reală de control.

Confuzia care păcălește jumătate din proprietari

Cea mai răspândită greșeală nu e lipsa poliței — e convingerea greșită că, odată cu PAD, ești acoperit „la orice”. Nu ești. Am întâlnit destul de des raționamentul: „am plătit asigurarea locuinței, deci sunt acoperit”. Fals, în cel mai periculos mod posibil: exact atunci când se produce o daună obișnuită — o țeavă spartă, un scurtcircuit care pornește un mic incendiu, un geam spart la efracție — proprietarul află, abia în acel moment, că polița lui obligatorie nu acoperă absolut nimic din toate astea.

Diferența dintre PAD și o asigurare facultativă de locuință nu e una de nuanță, ci una structurală: prima e un minim legal impus de stat pentru trei riscuri catastrofale, a doua e un produs comercial care poate acoperi practic orice, de la structura clădirii la bunurile din interior. Și, important: potrivit legii, o societate de asigurare-reasigurare autorizată să practice riscuri de catastrofă nu poate încheia o asigurare facultativă pentru o locuință care nu are, în prealabil, poliță PAD valabilă. Cu alte cuvinte, PAD nu e opțiunea „ieftină în loc de facultativă” — e condiția obligatorie ca să poți cumpăra, ulterior, și o facultativă.

La vânzare, moștenire sau credit ipotecar

PAD nu se transferă automat odată cu proprietatea. Dacă vinzi locuința, noul proprietar trebuie să încheie o poliță PAD pe numele lui — tu poți solicita, teoretic, restituirea primei neconsumate proporțional cu perioada rămasă, de la asigurătorul emitent.

Trei situații în care lipsa PAD te poate bloca direct, nu doar teoretic:

• La obținerea unui credit ipotecar — băncile solicită, aproape fără excepție, dovada poliței PAD valabile ca o condiție a garanției imobiliare.
• La anumite tranzacții notariale — notarii pot verifica existența PAD, mai ales dacă operațiunea implică o instituție de credit.
• La cumpărarea unei asigurări facultative — cum am explicat mai sus, fără PAD valabil, asigurătorul nu are voie să-ți vândă facultativa.

Ce faci concret dacă locuința e afectată de un dezastru acoperit

Teoria e simplă — cutremur, inundație sau alunecare de teren, PAID plătește în limita plafonului. Practic, dosarul de daună are câteva puncte unde proprietarii pierd timp sau, mai grav, pierd dreptul la despăgubire completă din neatenție procedurală.

1. Anunți evenimentul asigurătorului sau direct PAID, în termenul prevăzut în polița ta — de regulă câteva zile de la producerea daunei. Întârzierea nedeclarată nu anulează automat dreptul la despăgubire, dar poate complica dovedirea legăturii dintre eveniment și daună.
2. Faci fotografii și, dacă e posibil, filmezi starea locuinței imediat după eveniment, înainte de orice reparație provizorie. Documentarea vizuală e adesea singura probă solidă când vine constatarea.
3. Păstrezi orice document oficial legat de eveniment — raport ISU, comunicat al autorităților locale despre inundație, buletin seismic — pentru că întăresc dosarul și grăbesc procesarea.
4. Aștepți constatarea tehnică a daunei, realizată de un evaluator desemnat de asigurător. Poți solicita, pe cheltuiala ta, o contraexpertiză dacă suma propusă ți se pare vădit sub valoarea reală a daunei, în limita plafonului legal.
5. Primești despăgubirea, calculată în limita plafonului pentru tipul A sau B, dedusă eventual proporțional cu gradul real de afectare, dacă dauna nu e totală.

Un detaliu practic, ușor de ratat: după plata unei despăgubiri, suma asigurată prin poliță se reîntregește automat de la data evenimentului, prin reținerea unei prime suplimentare din despăgubirea datorată. Practic, dacă ai o daună parțială și, în același an, un al doilea eveniment, plafonul rămâne, de regulă, disponibil integral — dar verifică explicit acest aspect cu asigurătorul tău, pentru că detaliile de aplicare pot varia.

Întrebări frecvente

Concluzie

PAD e, probabil, cea mai ieftină formă de protecție legală pe care o poți cumpăra pentru o locuință în România — și, simultan, cea mai neînțeleasă. Nu pentru că regulile ei ar fi complicate, ci pentru că numele „asigurare obligatorie de locuință” sună a acoperire completă, când de fapt e strict opusul: un plafon minim, impus prin lege, pentru trei riscuri specifice. Cine cumpără PAD și se oprește aici crede că și-a bifat protecția locuinței. În realitate, abia a bifat o obligație legală — protecția reală, dacă o vrei completă, începe abia de acolo, cu o poliță facultativă gândită pentru viața de zi cu zi, nu pentru catastrofe.