Ce înseamnă MREL și bail-in în contextul dreptului bancar european?

MREL (Minimum Requirement for own funds and Eligible Liabilities) e cerința minimă de pasive eligibile pentru absorbția pierderilor și recapitalizarea internă (bail-in) în cazul rezoluției bancare, prevăzută de Directiva 2014/59/UE (BRRD) și transpusă în legislația română. Bail-in înseamnă că, la salvarea unei bănci aflate în pragul falimentului, pierderile se impută acționarilor, creditorilor subordonați, deținătorilor de obligațiuni, iar depozitele peste 100.000 euro pot fi afectate, deși protecția sub 100.000 euro rămâne garantată de FGDB. Scopul e să se evite bailout-ul din bani publici, punând sarcina pe investitorii și creditorii băncii.