În contractul de navlosire (charter-party), cum se împart cheltuielile portuare și riscurile?

Contractul de navlosire, folosit în shipping, este un acord prin care armatorul pune nava la dispoziția navlositorului pentru transportul unei încărcături sau pe o perioadă. Cheltuielile portuare, combustibilul, costurile de încărcare/descărcare, se stabilesc prin clauze specifice (tip Gencon, NYPE etc.). Dreptul român permite libertate contractuală, dar părțile se inspiră din modele consacrate (BIMCO) și uzanțele maritime. Dacă lipsesc prevederi, se aplică uzanțele portuare și Codul civil. De obicei, armatorul acoperă cheltuielile de întreținere a navei și asigurarea corpului, iar navlositorul suportă manipularea mărfii și taxele de încărcare/descărcare, însă totul depinde de clauzele agreate.